Sari la continutul principal

Editia nr. 53 · · MANAGEMENT IT

Fondurile cer nivelul 7 din 12. Trei sferturi dintre companiile romanesti sunt sub 4

Programele de digitalizare cer un nivel de intensitate digitala pe care Eurostat il clasifica drept inalt. In Romania, 72,1% dintre intreprinderi sunt la nivelul cel mai scazut.

de Mihai Gavrilas · 8 min citire
Inapoi · Editorial
~8 min ramase
Fondurile cer nivelul 7 din 12. Trei sferturi dintre companiile romanesti sunt sub 4 - ilustratie articol categoria Management IT

Tinta europeana pentru 2030 e ca peste 90% dintre IMM-urile din Uniune sa atinga nivelul de baza de intensitate digitala. Nivelul de baza inseamna 4 tehnologii din 12.

Apelul de digitalizare din Programul Regional Vest cere 7 din 12.

Nu e o eroare de redactare a ghidului. E o alegere. Si merita inteleasa inainte sa depui, pentru ca schimba complet ce inseamna un proiect realist.

Ce masoara indicele si unde sunt pragurile

Indicele de intensitate digitala e un indicator compus, construit de Eurostat din ancheta privind utilizarea TIC in intreprinderi. Are 12 variabile, fiecare valorand un punct.

Eurostat imparte rezultatele in patru benzi:

PuncteNivel
0-3foarte scazut
4-6scazut
7-9inalt
10-12foarte inalt

Ce numeste Comisia Europeana "nivel de baza" incepe de la 4 puncte si include tot ce e peste. Adica benzile scazut, inalt si foarte inalt, excluzand doar foarte scazut.

Pragul de 7 cerut de apelul din Vest cade in banda pe care Eurostat o numeste intensitate digitala inalta.

Unde sunt companiile romanesti

Datele Eurostat publicate in august 2024, pentru anul de referinta 2023: la nivelul Uniunii, 59% dintre intreprinderi atinsesera nivelul de baza. Dintre IMM-uri, 58%. Dintre companiile mari, 91%.

Distributia pe benzi, la nivelul IMM-urilor din Uniune: 4,4% foarte inalt, 19,6% inalt, 33,8% scazut, 42,3% foarte scazut.

Romania apare in acelasi comunicat, dar la capatul celalalt al clasamentului. Tara cu cea mai mare pondere de intreprinderi cu intensitate digitala foarte scazuta din Uniune: 72,1%. Urmata de Bulgaria cu 70,6% si Grecia cu 56,2%.

Cu doi ani mai devreme, in datele pentru 2021, Romania era la 77%.

Ce inseamna diferenta asta pentru un proiect de finantare

Aproape trei sferturi dintre intreprinderile romanesti sunt sub 4 puncte din 12.

Ca sa depui pe apelul din Vest si sa ajungi la 7, o companie tipica romaneasca trebuie sa treaca din banda cea mai de jos direct in a treia. Nu un pas, doi.

Aici se rupe majoritatea planurilor de proiect. Bugetul se construieste in jurul echipamentelor pe care compania si le doreste, nu in jurul distantei reale pana la prag. Iar distanta se masoara la depunere, prin auditul tehnic IT initial, nu se estimeaza.

De ce cifrele difera de la o sursa la alta

Daca ai cautat date despre intensitatea digitala a IMM-urilor romanesti, probabil ai gasit numere care nu se potrivesc intre ele. Una spune 44%, alta 69%, pentru aceeasi perioada.

Nu e neaparat o eroare. Exista mai multe versiuni ale indicelui.

Instrumentul de vizualizare DESI al Comisiei Europene listeaza separat doi indicatori pentru acelasi lucru: IMM-uri cu cel putin nivel de baza de intensitate digitala in versiunea 3 a indicelui, si acelasi indicator in versiunea 4. Sunt seturi de variabile diferite, deci rezultate diferite.

Ghidurile de finantare din Romania adauga o a treia definitie: cea din DESI 2019.

Ce s-a intamplat cu banii din PNRR

Apelul PNRR de digitalizare a IMM-urilor a fost suprasolicitat. Conform Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene, s-au depus 7.188 de cereri de finantare, fata de o tinta de 5.384 de proiecte semnate. Cu 33% mai multe cereri decat locuri.

Si totusi, banii nu s-au consumat. Din analiza StartupCafe pe listele publicate de minister, cel putin 270 de milioane de euro din alocarea initiala nu se mai cheltuiesc in schemele de digitalizare si se redistribuie catre alte investitii.

Termenele s-au mutat de mai multe ori. Ordinul MIPE nr. 5521 din 26 septembrie 2025 a permis prelungirea implementarii pana la 29 mai 2026. Ordinul nr. 964 din 23 iunie 2026 a mutat termenul la 31 iulie 2026. Ordinul nr. 963 din aceeasi data a stabilit plata ajutorului pana la 30 octombrie 2026.

Un program cu cerere mai mare decat oferta, care ramane cu bani necheltuiti si cu termene prelungite de trei ori, nu are o problema de interes. Are o problema de implementare.

Ce leaga cele doua parti ale articolului

Distanta dintre unde sunt companiile si ce cer programele explica ambele lucruri.

Un IMM care porneste de la 2 puncte din 12 si isi asuma 7 face un salt pe care nu il poate sustine doar cumparand echipamente. Ii trebuie procese schimbate, oameni instruiti, facturare electronica functionala, vanzari online reale. Alea nu se livreaza cu factura.

Iar cand asumarea din cererea de finantare nu se acopera in implementare, proiectul intra in intarziere, cererea de transfer se amana, si banii raman nefolositi.

De aceea cele 12 tehnologii merita citite inainte de a construi bugetul, nu dupa.

Surse

Eurostat, comunicat din 29 august 2024, "How digitalised have the EU's enterprises become?", set de date isoc_e_dii.

Eurostat, comunicat din 26 august 2022, date pentru 2021.

Comisia Europeana, instrumentul de vizualizare Digital Decade DESI, indicatorii E_DI3_GELO si E_DI4_GELO.

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, comunicat privind numarul de proiecte depuse in apelul Digitalizarea IMM-urilor.

Ordinele MIPE nr. 5521/26.09.2025, nr. 963/23.06.2026 si nr. 964/23.06.2026.

StartupCafe, analiza pe listele de proiecte contractate publicate de MIPE.

Ghidul Solicitantului de Finantare, interventia regionala 1.2 Digitalizarea IMM-urilor, Programul Regional Vest 2021-2027, versiunea din 29 aprilie 2025.

Distribuie:LinkedInX
Contact prin WhatsApp